Dresaj

Tehnica infometarii

Jumatatea vietii sale e o femela de uliu pasarar, „cea mai nervoasa rapitoare din Europa“. Pe timpul iernii, daca intirzii sa-l hranesti, chiar si numai o ora, un uliu poate sa-ti moara pe pumn, atit de puternice sint arderile dinlauntrul pasarii cu privire de argint. Soimarii controleaza rapitoarele printr-o tehnica a infometarii calculate. Un uliu porumbar are intre 600 si 1.000 de grame. Acvilele cintaresc 4 - 6 kg, dar sint acvile care trec de 7 kilograme. Ca sa vineze si, mai ales, ca sa ti se intoarca pe pumnul inmanusat, o rapitoare trebuie sa piarda 10% din greutatea ei optima. Daca ies pe cimp cu pasarea satula, soimarii o pierd. Unii, mai cruzi, le scad chiar cu 20 %. „Le cintarim zilnic, chiar de mai multe ori pe zi in cazul unui uliu pasarar“. Sint mai multe specii de soimi, de ulii si de bufnite. Soimii apartin familiei „Falco“, iar cei mai cunoscuti in soimarie sint: soimul calator (Falco peregrinus), soimul sacru (Falco cherrug), soimul sudic (Falco biarmicus feldeggi), soimul polar (Falco Rusticolus) si vinderelul rosu (Falco tinnunculus). Dintre speciile de ulii (accipiter) si sorecari (buteo): uliul porumbar (Accipiter gentilis), uliul pasarar (Accipiter nisus) si sorecarul comun (Buiteo buteo).

Vanatoarea cu soimul -

Vinatorul din cer dintre soimi, cei mai buni pentru vinatoare sint soimul calator, soimul sacru si soimul polar. Aceste pasari sint antrenate sa astepte deasupra vinatorului, la vreo 200 de metri. Cind prada, care poate fi un fazan, o rata, o potirniche, isi ia zborul din fata ciinelui sau de la picioarele soimarului care cutreiera cimpul, soimul se lasa in picaj si o loveste cu ghearele. De obicei, o ucide la primul impact. Zgomotul se aude din departare. Cel mai rapid este soimul calator, care poate sa treaca de 300 de km/ora in picaj. Cind prada cade pe sol, soimul se lasa usor, o prinde cu ghearele si incepe sa se hraneasca. Atunci dresorul se apropie si cheama soimul pe manusa cu o recompensa, de obicei o aripa de porumbel. Soimul lasa prada si sare pe manusa, sa-si ia recompensa. Din 10 zboruri, unul sau doua au succes. Echilibrul natural este perfect: o rapitoare cauta prazi usoare, cum sint pasarile tinere, batrine, ranite sau bolnave. Prazile din cimp traiesc de milioane de ani dezvoltind tactici de supravietuire si se pot apara foarte bine de rapitoarele naturale. Dar nici o prada nu se poate apara in fata unui glont care iese din pusca unui vinator. O prada tinara si puternica, de exemplu un porumbel salbatic, este o prada aproape imposibila pentru un uliu sau un soim. Este foarte rapid si stie sa se ascunda perfect. Succesul soimarilor se masoara in cantitatea de prada pe care o prind cu o anumita rapitoare, in controlul perfect al acelei rapitoare sau chiar in reproducerea cu succes, in captivitate, a unei specii de rapitoare.

Vinatoarea cu uliu-

Spre deosebire de soimi, uliii nu sint antrenati sa astepte sus, ci sa zboare direct de pe pumn. Soimarul cutreiera cimpul, uneori calare, cu uliul pe pumn. Cind o prada ridica zborul, uliul sare de pe pumn si, printr-un zbor rapid, captureaza prada cu ghearele. Ucide prada si asteapta pe sol pina cind vine soimarul. Daca prada este prea puternica, uliul o va imobiliza si o va tine asa pina cind il ajunge din urma soimarul. Deseori incepe sa manince din ea, iar soimarul il lasa putin, ca pentru un premiu. Se pot antrena si uliii sau soimii mici, cum sint soimii rindunelelor, sa prinda prazi mici, ca vrabiile, si sa le aduca pe pumn. Sint antrenati sa aduca prada pe pumn, pentru ca acolo vor primi o alta recompensa in schimbul prazii. Rapitoarele au un mecanism interesant in degete. Cind string, isi blocheaza ghearele inclestate in prada si pot sa tina asa foarte mult timp, fara mare efort. Cu ulii se vineaza pasari si mamifere, mai ales iepuri de cimp.

Cum se antreneaza un uliu

E greu sa cistigi increderea unui uliu. Nu trebuie sa-l lovesti, pentru ca nu te uita si fuge. El vine cind il fluieri, pentru ca stie ca pe pumn o sa gaseasca hrana. Relatia dintre un soimar si pasarea sa se bazeaza pe incredere in alianta la vinatoare. Nu exista ulii prosti si ulii destepti, ci doar dresori prosti si dresori priceputi. In mai putin de o saptamina, poti sa faci orice rapitoare sa vina pe pumnul tau pentru o bucata de carne. Acest antrenament se repeta chemind pasarea pe pumn de multe ori, pina isi formeaza un reflex conditionat. Mai tirziu, pe cimp, cind pasarea rateaza o prada, ridici pumnul si fluieri, iar ea revine pe manusa. Un uliu pasarar poate sa prinda prada inainte ca toate penele sa i se fi dezvoltat, deci la doar o luna dupa ce a parasit cuibul. Pedeapsa Pasarea se cheama la tine cind ridici manusa si fluieri. Imediat, pasarea vine pe manusa. Cind nu asculta - si asta se intimpla pentru ca sint niste „pasari cu caracter“, atunci sint pedepsite prin singurul mod ingaduit de onoarea soimarilor. E lasata intr-o camera, singura si putin flaminda. Nu pentru mult timp. Cit sa se gindeasca la pacatul ce i-a suparat stapinul - nu a ascultat si a zburat lenesa la chemare. Va intelege ca, daca asculta, maninca, daca nu asculta, va sta singura si nemincata. Dupa pedeapsa, va zbura inapoi pe pumn chiar si de la 200 de metri. Rapitoarele sint crescute de obicei in casa, dar pot sa creasca perfect intr-o voliera. Maninca doar carne cruda, de cea mai buna calitate. Crescatorii le dau de mincare porumbei, prepelite, vrabii, ciori sau cotofene. „Ucidem porumbelul, dar il dam intreg, pentru ca rapitoarele trebuie sa manince carne proaspata, cu singe, pene si oase. Din oasele digerate, rapitoarele isi procura calciu, iar penele sint date afara pe cioc dupa digestie, iar pe traseul lor din stomac curata tot sistemul digestiv. Iertarea la pasari de prada Exista rapitoare care accepta greseli din partea soimarului, dar altele nu te iarta fie si pentru ca ai tipat la ele. Sorecarul comun este o pasare toleranta, indicata pentru incepatorii in aceasta arta. Insa femela de uliu pasarar, o pasare pentru experti, nu uita daca o lovesti si nu ti se mai intoarce pe manusa. Cea mai mare dezonoare pentru un crescator de soimi ar fi sa maltrateze un soim sau sa-l abandoneze cind este bolnav sau ranit. O rapitoare trebuie respectata si in zilele de glorie, si in zilele proaste. Acest lucru face diferenta intre soimarii „maestri“ de soimarii incepatori. Un maestru nu-si abandoneaza niciodata pasarea.

Bufnita-

Se vineaza si cu bufnitele, in special cu Buha Mare (bubo bubo). Se vineaza pe timpul zilei, exact ca si cum se vineaza cu ulii, deci de pe pumn. In general nu se vineaza pasari, pentru ca bufnitele sint mai lente in zbor, dar se vineaza cu succes iepuri. Bufnitele, spre deosebire de soimi si ulii, sint create pentru vinatoarea nocturna. De obicei, bufnitele asteapta prada, stind ascunse in linistea noptii si ascultind, caci au un auz foarte dezvoltat. Captureaza prada prin surprindere, zburind ca o fantoma, fara sa faca zgomot. Soimii si ulii vineaza activ, cauta prada si o urmaresc prin aer foarte acrobatic.
TOT CE E SCRIS AICI E CEVA PUTIN DOAR PENTRU O IDEE.!